ISTORIA CAFENELELOR IN ROMANIA

Istoria cafenelelor din Romania este marcata de cateva momente esentiale. Prima cafenea din capitala apare in anul 1667. Stapanul ei era un fost soldat din garda palatului Constantinopolului, pe nume Kara Hamie.

In trecut, cafenelele erau asociate si jocurilor de noroc. Clientii puneau la bataie diverse sume de bani sau faceau troc in cadrul unor jocuri binecunoscute, cum ar fi zaruri, ghiordum (joc de carti) si table. Dupa anul 1781, industria cafenelelor a luat amploare.
Stefan Altintop detinea in Bucuresti nu mai putin de 3 cafenele, sub obladuirea domnitorului Alexandru Ipsilant. Cea mai importanta cafenea a secolului XIX a fost fara indoiala Fialkowski, loc de intalnire pentru elita intelectuala a vremii.

Sfarsitul Primului Razboi Mondial a fost sinonim cu deschiderea unui mare numar de cafenele, de altfel celebre: Capsa, Terasa Otetelesanu, Riegler, Kubler, High Life, Brasserie de la Paix, toate pe Calea Victoriei din Bucuresti, monumentala pentru istoria locurilor “de baut cafea”.
Francezul Aime Molard deschide la Bucuresti, in strada Mihail Voda, cafeneaua Café de Paris, in care rasuna muzica artistului Grigoras Dinicu. Un alt loc de vaza era Terasa Otetelesanu, unde se intalneau scriitorii si politicienii anilor 1900.

Natura cafenelelor s-a schimbat, de la un secol la altul. Putem spune ca importanta lor s-a mutat de la factorul relativ cultural la cel social si distractiv. Totusi, cafeneaua isi pastreaza caracterul de locatie versata, in care se intalnesc idei, principii, controverse, interese si personalitati.Potrivit site-urilor de specialitate, in Bucuresti sunt inregistrate online aproximativ 300 de cafenele. Centrele turistice se bucura de aproximativ 15-20 de locatii per oras. Prezenta francizelor se simte la tot pasul.

Lantul de cafenele “Turabo” detine suprematia, cu aproximativ 30 de unitati deschise in toata tara. Mai mult, romanii vor sa se extinda si in tarile adiacente, eveniment unic in istoria cafenelelor autohtone.Alaturi de “Turabo”, se remarca si alte francize, cum ar fi “Zvon” si “Coffe Right”. La nivelul Capitalei, este preferata zona centrala si cele din jurul acesteia.

Cum era de asteptat, Calea Victoriei isi pastreaza statutul de emblema culturala si sociala, obtinut inca din vremuri stravechi. Cafenele se inghesuie pe arterele sale, imprastiind miros de cafea in sortimente alese.

Sursa: http://www.afacerilacheie.net/articole/articole-afaceri/istoria-cafenelelor-in-romania-1599.html

Lasă un răspuns